Pe cel credincios l-ajută
Nu numai acei ce sunt
Dar și cei ce-au fost ‘nainte
Iubitori de cele sfinte,
Fii ai milei pe pământ
Spre slava Celui Sfânt.

Noi dăm ajutor la alții
Spre a face ca și ei
Să ne ajute ca frații
Când va veni greul vieții,
Când veni-vor anii grei
Și nu poți face tot ce vrei.

Pe cel ce n-ajută pe nimeni,
Nu șterge-o lacrimă pe-obraz,
Nici pe el nu-l ajută nimeni,
Că n-a avut milă de oameni.
Singur va fi mâine în necaz
Și-o să vadă cât e de viteaz.

Vrei să vezi că alți-s gata
Să te-ajute la durere?
Mai bine întoarce roata
Și caută ca judecata
Niciodată a le-o cere:
Nu vei primi mângâiere!

Fiindcă-acela prea se face
Că ne-ndurerat te crede
Adevăru-i că nu-i place
Haina milei s-o îmbrace,
El în sine se încrede,
Iar pe tine nu te vede.

Doamne vreau să fiu ca Tine,
Vreau s-ajut pe cel căzut.
Dă-mi Tu simțuri cât mai fne
Pentru cei ce-s prin ruine,
Dă-mi urechi să pot s-ascult
Și har ca să iubesc mai mult.
Amin.
(Duminică, 26 aprilie 2020)